Multipolaritatea fuga dup? resursele strategice ale lumii care

Multipolaritatea secolului XXI este dominat? de nevoia ?i
fuga dup? resursele strategice ale lumii care confer? putere ?i influen??.
Resurse precum petrolul, poten?area capabilit??ilor militare, extrac?ia resurselor
naturale, de?inerea controlului unor puncte amplasate strategic pe rutele
navale comerciale ?i tereste etc., creându-se astfel un conflict asimetric în
lupta pentru controlul acestora. Actorul care urm?re?te aceste scopuri poate fi
atât statal, cât ?i non-statal. Un rezultat al acestei nevoi îl reprezint?
apari?ia fenomenul terorist, finan?at atât de actori precum state cu interese
în regiunile fierbin?i ale lumii (precum Arabia Saudit?, Qatar sau Iran) dar ?i
non-statali (diferite ONG-uri „umanitare”).

În anii 2016-2017, statele din întreaga lume au avut
parte de un num?r mare de atacuri teroriste executate de grup?ri extremiste/teroriste
cum ar fi DAESH (ISIS), Frontul al-Nusra, Hamas etc.  Cel mai mare impact al atacurilor terosiste
asupra popula?iei, care au maximizat aten?ia mediatic?, au avut loc în ??rile
europene. Se observ? o schimbare a tipologiei atacurilor teroriste în statele
occidentale, atacatorul fiind, în prezent, inspirat ?i radicalizat de entit??i
din afara grani?elor statului de provenien??. Condi?iile de trai precare,
pierderea „identit??ii”, consumul de alcool ?i substan?e interzise sunt
numitorul comun al radicaliza?ilor europeni.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

În prezent, paradigma tipologiei de selec?ie a „profilului
teroristului” s-a schimbat, credin?ele religioase joac? un rol minimal în fa?a
factorului economic ?i social în radicalizarea oamenilor.  Sentimentul de identitate ?i dorin?a de a
ajuta persoanele cu aceea?i religie ca ei, percepu?i ca victime sau trata?i ca
fiind out-sideri ai societ??ii au dezvoltat în interiorul unui individ (auto-radicalizat)
o nevoie ?i o obliga?ie de a ac?iona în ap?rarea grupului. Organiza?ia Fr??ia
Musulman? (care în ultima perioad? este într-o criz? continu?) sau chiar musulmanii
f?r? apartene?? a unui grup politic/religios ofer? sprijin financiar ?i un
nivel de empatie ridicat pentru a ajuta la adaptarea noilor adep?i (converti?ilor)
la islam. Conform studiilor psihologice, o persoan? care a avut un trecut
agresiv ?i un nivel de trai mai sc?zut, simte nevoia acut? de apartenen?? la un
grup care s?-i creeze o stare de stabilitate ?i o imagine de familie1.

Exist? trei teorii care descriu modul în care o persoan?
devine dispus? s? comit? un atentat terorist: ipoteza frustrare-agresiune;
teoria identit??ii negative ?i ipoteza narscisim-agresiune. Prima ipotez? este
criticat? dur de c?tre Paul Wilkinson , acesta sus?inând faptul c? aceasta nu
aprofundeaz? rolul fanatismului în dezvoltarea unor credin?e, ideologii sau a
unui mod de via??.2  A doua teorie sus?ine faptul c? o persoan?
devine terorist? atunci când dispune de o identitate negativ? ?i e dominat de
sentimente precum neputin?? ?i ur? din cauza faptului c? altfel nu poate ajunge
la obiectivul setat de sine.3 Ultima
teorie confirm? faptul c? indivizii care au e?uat pe plan personal ?i emo?ional
sunt predispu?i s? devin? terori?ti , fiind de acord cu conceptul “noi ,
împotriva voastr?”.4

Conform unor studii , exist? cinci „mituri” prin care
ISIS recruteaz? persoane:

1.     
Mitul
„cavalerului erou” : persoane care se încred în faptul c? ceva nu se v-a putea
întâmpla dac? nu intervin pentru a stabiliza situa?ia ( de obicei persoane de
sexul masculuin);

2.     
Mitul  „eroului umanitar” : persoane , de obicei de
sex feminin, care î?i închipuie c? prin actele sale v-a salva persoanele care
se afl? la ananghie;

3.     
Mitul  persoanei „celui care duce apa”: este atunci
când se caut? un lider pentru o opera?iune;

4.     
Mitul
„Call of Duty” : utilizarea mediului virtual pentru racolarea de indivizi
dispu?i s? sprijine gruparea;

5.     
Mitul
persoanelor „f?r? limite” : face referire la persoane care nu sunt stabili din
punct de vedere emo?ional ?i sunt predispuse la acte violente.5

Exist? în mod inevitabil un factor „personal” care
declan?eaz? inten?ia unui individ în a se deplasa în zone de conflict ?i a deveni
astfel un FTF (foreign-terroris-fighter), în timp ce vecinul sau chiar fratele
s?u, de?i expus exact la acela?i mediu ?i sub rezerva acelora?i condi?ii
favorabile radicaliz?rii ?i a extremismului alege s? r?mân? acas? ?i s? nu
întreprinda ac?iuni împotriva comunit??ii non-musulmane („kaffr”). Ace?ti
factori declan?atori sunt printre cei mai greu de identificat de autorit??i, cu
toate c? sunt de o importan?? deosebit? pentru individ în procesul
radicaliz?rii. Tocmai de aceea, în orice moment, un cet??ean român / rezident
în România sau din oricare alt stat european se poate  reg?si în credin?ele ?i religia persoanelor
musulmane care sunt afiliate grup?rilor teroriste/extremiste. Inclusiv un
cet??ean str?in care studiaz? in România/Europa sau cu statulul de migrant pot în
orice moment s? devin? FTF prin radicalizare.

  Re?elele sociale ?i personale întâlnite la
adun?rile din moschei, închisori, ?coli, universit??i, cartiere sunt mecanisme
cheie în evolu?ia unui FTF, mai ales în decizia de a merge în zonele de conflict
ale unor state precum Siria, Afganistan, Iran sau Irak  ?i a lupta împreun? cu fra?ii s?i musulmani
sau de a interveni pentru a schimba situa?ia în care ace?tia se afl?, prin
executarea unor atentate teroriste într-un stat din Europa.

Atentatele teroriste cu cel mai are impact au avut loc în
Europa (precum cel 14 iulie 2016  ?i cel
din 20 aprilie 2017 în Fran?a , 17 august 2017 în Spania, 22 mai 2017 ?i 3
iunie 2017 în Marea Britanie), îns? au avut loc atentate cu impact major asupra
popula?iei europene ?i în state non-UE, precum Turcia (in data de 17 februarie
2016 ,12 ianuarie 2016, 1 ianuarie 2017 ).

 Un exemplu de
cet??ean non-UE, radicalizat, utilizarea internetului ?i a re?elelor de
socializare îl reprezint? Anis Amri, atentatorul din Berlin (19 decembrie
2016), care a intrat cu un camion în mul?imea adunat? pentru Festivalul de
Cr?ciun. Atacul s-a soldat cu victime numeroase, 12 persoane fiind ucise, iar
alte 49 de persoane fiind grav r?nite. Atacul a fost revendicat de c?tre
organiza?ia terorist? Daesh (ISIS)6.

Anis Amri s-a n?scut în localitatea Tataouine, Tunisia.
Acesta la vârsta de 14 ani a renun?at la liceu în favoarea distrac?iei,
drogurilor ?i a alcoolului. Pe durata adolescen?ei, Anis Amri ?i-a câ?tigat
traiul din comiterea unor furturi ?i tâlh?rii. În anul 2011 respectivul a
p?r?sit ilegal Tunisia împreun? cu trei prieteni, îns? i-a promis mamei sale c?
îi va trimite bani pentru ca familia sa s? aib? un trai mai bun. Dup? o scut?
perioad? de timp de la momentul plec?rii din ?ara natal?, Anis Amri a primit o
sentin?? de 5 ani de închisoare în absen??, pentru furtul unui autoturism.
Ajuns în Sicilia a pretins c? este un refugiat minor ?i are nevoie de ajutor
pentru integrare în societate, loc în care a fost cunoscut de poli?i?ti ca ?i
un tâlhar, care se ocupa de furturi m?runte.

Anis Amri a ajuns la închisoare dup? ce ?i-a incendiat locuin?a
în semn de protest împotriva statului Italian, deoarece nu a primit un permis de
?edere. A avut o sentin?? de 4 ani, perioad? în care a fost în ?ase închisori
diferite ?i a primit un num?r de 12 avertismente pentru comportament violent
împotriva altor de?inu?i. Dup? acest? perioad? s-a încercat deportarea sa în
Tunisia , îns? din cauza lipsei de documente oficiale de identificare nu a fost
primit în statul s?u natal. Acesta a cerut azil în Egipt, fiindu-i refuzat, iar
în Germania a folosit aproximativ 14 identit??i diferite.

Perioda de radicalizare a acestuia a avut loc în
Germania. Anis Amri a desc?rcat de pe internet materiale cu elemente de
con?inut extremist jihadiste, a contactat diverse persoane care erau cunoscute
ca fiind predicatori ?i se ocupau de radicalizarea musulmanilor.

Profilul lui Anis Amri schi?eaz? în linii mari fondul de
care majoritatea lupt?torilor au beneficiat, întrucât provine dintr-o zon? cu
un nivel de trai sc?zut ?i are ca si background ac?iuni violente împotriva
altor persoane. Majoritatea FTF/Returnees ?i auto-radicaliza?ilor au avut
antecedente violente , jafuri , au f?cut parte din grupuri cu activit??i criminale,
ac?iuni împotriva legii, autorit??ilor sau a statului. Înc? un fapt care
trebuie luat în considerare în procesul de identificare a posibilor FTF este
consumul de alcool, droguri ?i verificarea cazierului.

Exemplul de profil pe care Anis Amri ni-l ofer? se
reg?se?te ?i în cazul terori?tilor Statului Islamic precum Mohamed
Lahouaiej-Bouhlel, tunisianul care a executat atentatul cu camionul din Nisa în
data de ziua na?ional? a Fran?ei (14 iulie 2016)7 ?i
Salman Abedi, cet??ean britanic de origine libian? care s-a aruncat în aer în
timpul unui concert din Manchester, în data de 22 mai 20178.
Atât Mohamed , cât ?i Abedi au r?d?cini în zone de instabilitate politic?,
social? ?i economic?, au ?inut la cauza „islamist?” ?i au fost expu?i
radicaliz?rii on-line, au avut probleme cu drogurile, alcoolul ?i au
temperamente vulcanice ?i violente, cu toate c? aparent sunt ni?te cet??eni de
rând, lini?ti?i.  

Prin urmare, numeroase atentate teroriste au avut loc
recent în Europa, în apropierea grani?elor României, având diferite influen?e
în rândul societ??ii române?ti, dar ?i un impact major în planul securit??ii
na?ionale ?i a gestion?rii riscului terorist. O problem? a României, cauzat? de
fenomenul terorist, este progresul acestuia pe plan informa?ional ?i al tehnologiei
comunica?iilor, care acum este foarte rapid ?i orice material (audio/video) poate
fi transmis/preluat cu u?urin?? de indivizi afla?i în proces de radicalizare
sau organiza?ii extremiste/teroriste ?i folosite asupra/împotriva societ??ii
române?ti.

 În România nu
trebuie eliminat? ipoteza unui act violent de inspira?ie terorist? comis de un
individ dornic de a deveni un martir sau „vedet?” în fa?a prietenilor /
familiei de pe re?elele de socializare. De asemena trebuie luat? în considerare
cre?terea exponen?ial? ale capabilit??ilor tactic-opera?ionale ale
organiza?iilor teroriste. Astfel, începând cu 2014 frecven?a ?i diversitatea
modalit??ilor de ac?iune teroriste (atacuri armate, atacuri cu arme albe,
atacurile asupra mul?imilor executate cu autocamioane) au cunoscut o evolu?ie
constant?.

Un factor îngrijor?tor la adresa securit??ii na?ionale a
României este ?i fenomenul migra?ionist. România este pozi?ionat? pe traseul
unor rute utilizate de migran?ii din zona MENA, majoritatea celor în cauz?
fiind oameni obi?nui?i care doresc s? î?i apere ?i reconstruiasc? via?a, însa
printre ei se pot reg?si FTF/Returnees cu inten?ii teroriste, atât asupra
Europei , cât si a statului român.

În urma numeroaselor ciocniri violente între diferite
grup?ri ?i pe fondul sl?birii situa?iei economice ?i a nivelului de trai,
o  parte semnificativ? dintre cet??enii
statelor MENA ?i-au p?r?sit ?ara de origine. De o însemn?tate deosebit? este
izbucnirea r?zboiului civil în Republica Arab? Sirian?, care pân? în prezent a
generat cea mai mare criz? umanitar? de dup? Al Doilea R?zboi Mondial (11
milioane de sirieni ?i-au p?r?sit locuin?ele dintre care 5.2 milioane au
p?r?sit ?ara). Bineîn?eles c? de fondul securit??ii precare ?i sl?birea puterii
guvernelor statelor MENA au profitat organiza?iile extremist-teroriste dar în
aceea?i m?sur? ?i grup?rile de criminalitate organizat? care urm?resc ob?inerea
de profituri rapide prin traficul ilegal de migran?i.

Num?rul migran?ilor din Asia ?i Orientul Mijlociu a
sc?zut , în defavoarea cre?terii num?rului de migran?i din Africa , în special
pe ruta Libia-Italia.  Odat? cu acest
fenomen a crescut num?rul activit??ilor conexe traficului de persoane ,
utilizarea documentelor false , traficul de droguri  înspre ?i prin Europa, toate acestea
constituind o amenin?are la adresa securit??ii interne a acesteia9.

Impactul focarului migra?inist este unul moderat asupra
statului român , deoarece exist? doar posibilitatea ca unele persoane care sunt
vectori ai unei organiza?ii teroriste sau membrii a unor grup?rii de
criminalitate organizat? s? tranziteze România pentru a ajunge intr-o zona de interes
pentru activitatea desf??urat? de ace?tia.

            Ac?iunile politice pentru
restric?ionare sau prevenire a stabilirii migran?ilor  reprezint? rezultatul îngrijorator al
popula?iei, din cauza costurilor sociale ?i fiscale ale imigr?rii care dep??esc
suma toatal? a beneficiilor ob?inute de pe urma acesteia. Migran?ii s-au
concentrat în multe ??ri europene, inclusiv în România prin relocare unde s-a
con?tientizat nevoia de a asigura o securitate persoanal? ridicat? cet??enilor.
Un motiv pentru ac?iunile politice europene recente sunt atacurile teroriste
din ??rile europene ?i nevoia de ap?rare atât a statului , cât a ?i a
cet??eanului întrucât în ultimul timp rata criminalit??ii a crescut exponen?ial
(tâlh?rii, furturi etc.).

            ??rile membre UE/Schengen se
confrunt? cu o situa?ie de risc ridicat pentru men?inerea controlului la
frontiere , repatrierea azilan?ilor ??rilor ter?e (care nu de?in permis de
?edere) ?i construirea /asigurarea de azil pentru persoanele migrante. Printre
migran?i exist? posibilitatea de a exista persoane care se ocup? chiar cu
trafic cu armament sau produse cu dubl? utilizare, atât în interesul unor state
membre MENA cât ?i în favoarea unor entit??i teroriste. Este cunoscut faptul c?
în Siria, Daesh a folosit armament chimic împotriva civililor. Un astfel de
atentat de succes în Europa ar poten?a ?i mai mult imaginea organiza?iei teroriste,
instituind teroarea în rândul civiliza?iei europene.

Evolu?ia fenomenului traficului de armament ?i al
produselor cu dubl? utilizare folosite în fabricarea armelor de distrugere în
mas?, atât prin intermediul tranzac?iilor efectuate în spa?iul virtual, cât prin
intermediul tehnicilor clasice, reprezint?, un risc la adresa securit??ii
Europei ?i implicit a României. Folosirea armelor de foc în atacurile din
Europa în ultimii doi ani , sublineaz? ameni?area pe care acest fenomen o
reprezint? . Tocmai de aceea statul român trebuie s? recunoasc? imperativul
cuvintelor „nevoia de înt?rire a cooper?r?rii” cu alte structuri de informa?ii
partenere , dar ?i dezvoltarea structurilor interne de securitate ?i siguran??
a statului.

Aceste fenomene sunt în strans? leg?tur? cu conflictele
din statele arabe, ce au ca urmare migra?ia cet??enilor spre state din Europa.
Cet??enii care în majoritatea cazurilor utilizeaz? documente de c?l?torie
false, nu dispun de mijloace de subzisten??, sunt afilia?i grup?rilor teroriste
sau a grup?rilor de criminalitate organizat?, sunt predispu?i implic?rii în activit??i
de trafic ilegal de armament , muni?ie, droguri ?i alte materiale/substan?e cu
dubl? utilizare, urm?rind interese financiare/logistice10.

            Grup?rile de crim? organizat?
s?vâr?esc un num?r mare de acte de violen??, trafic de muni?ie, armament
,persone , material radioactive , dar ?i sustragerea din statele în care se
afl? a unor bunuri statale. În ultima perioad? s-a constatat o cre?te a num?rului
de oameni care încearc? s? introduc? sau scoat? din Europa arme, muni?ie
,explozibil, capse, fitile, diferite tipuri de arme ?i bombe confec?ionate
artizanal, având ca scop final r?nirea unei persoane, unui grup ?int? sau
profitul financiar . Acest fapt este îngrijor?tor ?i pentru statul român, care
se afl? printre  statele care sunt pe
ruta exportului/importului de materiale utilizate de  grup?rile crim? organizat? , dar ?i pe unele
rute migrationiste11.

Un foarte bun exemplu al efectului negativ asupra
securit??ii europene aferent traficului de armament este atacul armat de la
teatrul Bataclan, Paris, unde doar cu ajutorul armelor de foc lupt?torii Daesh
au ucis peste 90 de persoane12. 

            Unele persoane intermediare
utilizeaz? internetul (bloguri,forumuri etc. în majoritatea cazurilor pe „darkweb”)
ca mijloc de contactare ?i pentru a face schimb de cuno?tin?e în domeniul
sistemului de comercializare , produc?ie , livrare a unor materiale , dar ?i la
asamblarea unor arme de foc din diferite materiale. Mediul virtual este unul
propice comer?ului ilicit cu arme  de
orice tip, precum mitraliere, explozivi, produse cu dubl? utilizare , dar ?i
pentru coordonarea unor opera?iuni ample împotriva unui stat. „Darkweb-ul” este
o pia?? interna?ional? f?r? bariere , anonim?, fapt ce faciliteaz? ultilizarea
acestuia , în schimbul întalnirii în mediu real care nu este atât de sigur? ?i
eficient?.

Statul român a dezolvat diferite programe (de securizare
a zonelor de interes ?i verificare) în lupta cu fenomenul traficului de
armament ?i al produselor cu dubl? utilizare în portul Constan?a, punct care se
afl? la intersec?ia unor importante rute comerciale maritime. Calea maritm? este
cel mai ieftin mijloc de transport de orice tip, Constan?a fiind leg?tura
dintre Europa Central? ?i de Est cu Transcaucazul , Asia Central? ?i Orientul
Îndep?rtat. De asemenea, România ?i-a îmbun????it capabilit??ile de control
vamal al produselor, de verificare minu?ioas? a persoanelor str?ine care intr?/ies
din ?ar? , dar ?i dezvotarea unor programe speciale pe zona de cyber.

De?i internetul joac? un rol important în evolu?ia unui
FTF sau în procesul de auto-radicalizare, primordiale pentru subiect sunt aspectele
de instabilitate atât financiar?, cât ?i emo?ional?, prezen?a la seminarii
islamice cu un discurs jihadist/anti-occidental, contactele frecvente cu moscheile
care promoveaz? o ideologie extremist? ?i prietenii cu orient?ri
fundamentalist-islamice. Perioada de radicalizare are o perioad? de incubare
destul de redus? , în 46 % din cazurile cunoscute a durat aproximativ un an, 22%
dup? aproximativ 6 luni ,iar 32% s-au radicalizat dup? o perioad? de
aproximativ 2 ani13.

Majoritatea imigran?ilor sus?in faptul c? sunt refugia?i
?i solicit? azil, intrând foarte u?or pe teriroriul Uniunii Europene f?r? a se
putea face o cercetare am?nun?it? a treculului 
fiec?rui inidivid în parte. S-a creat astfel riscul ca unii dintre
ace?tia s? fie afilia?i unei grup?ri teroriste, grup?ri de criminalitate organizat?
, sau infractori.  Daesh a precizat
faptul c? printre imigran?i se afl? un num?r de aproximativ 50.000 de membri ai
grup?rii care au ca ?i scop comiterea de atentate in spa?iul European. Desigur
c? în discursul organiza?iilor extremiste, pentru instalarea terorii este
folosit? în mare m?sur? propaganda.

Globalizarea fiind determinat? de un mediu dinamic ?i
asimetric este o cauz? a radicaliz?rii unei societ??i tradi?ionaliste prin
defini?ie precum societatea musulman? care pune pre? pe trecut, valori, tradi?ii,
familie ?i religie, iar terorismul este o consecin?? a acestui fenomen desprins
din nevoia de rezisten?? împotriva „invaziei” civiliza?iei occidentale.
„Asimetria este la fel de veche ca ?i r?zboiul. Întotdeauna între adversari au
existat diferen?ieri care i-au plasat, atât pe unii, cât ?i pe ceilal?i, în
pozi?ii avantajoase sau dezavantajoase, decizând rezultatul
b?t?liilor/r?zboiului/conflictului.”14

 Odat? cu
globalizarea a crescut ?i gradul de utilizare a mediului virtual, datorit?
capacita?ii acestuia de a conecta oameni prin intermediul re?elelor de
socializare. Modul facil de a schimba date/opinii sau de a avea acces la idei,
informa?ii, inclusiv la ideologii extremiste (de stânga, de dreapta,
jihadiste).  

Construirea unei noi ordini mondiale ar trebui sa se
bazeze pe concepte strategice prin care s? se analizeze situia?ia de fapt ?i s?
se elaboreze decizii care s? corespund? r?zboiului asimetric împotriva
factorului terorist prin în?elegerea diversit??i culturale, religioase,
istorice a diferitor grupuri, state, organiza?ii cu obiective ?i scopuri
complexe. Aceste strategii ar trebui s?-?i îndrepte aten?ia spre securitatea
colectiv?, globalizarea ( efecte negative/pozitive) ?i spre integrarea
persoanelor din diferite culturi ?i religii.

În concluzie, evenimentele derulate în state precum Siria
sau Irak nu r?mân în interiorul grani?elor lor, crizele securitare fiind
transferate c?tre occident. Criza ultimilor ani din lumea arab? se manifest? la
nivel global prin distribuirea mesajelor extremiste, instigatoare la lupt? ?i
propagand? . Astfel, pentru prevenirea ?i combaterea unui terorism care a
devenit globalizat este necesar? o continu? adaptare ?i flexibilitate a
institu?iilor cu atribu?ii în domeniu, intensificarea cooper?rii atât în plan
intern cât ?i in plan interna?ional. Din fericire, cel pu?in pentru moment, ?ara
noastr? a fost indirect afectat? de acest conflicte din state MENA, neînregistrându-se
pân? în prezent pe teritoriul na?ional succese opera?ionale ale Daesh, Al-Qaeda
sau ale altor grup?ri teroriste. Cu toate acestea, au fost identificate
inten?ii ale unor cet??eni str?ini de a recurge la fapte care reprezint? amenin??ri
la adresa securit??ii na?ionale îns? toate aceste inten?ii au fost gestionate
cu succes în cadrul Sistemului Na?ional de Prevenire ?i Combatere a
Terorismului.